Dicționarul bolilor
Fragment din "Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor", de Jacques Martel
Dicționarul bolilor
257. Coloana vertebrală (în general)
Conform clasărilor occidentale, există 33 de vertebre ale coloanei, în următoarea ordine, începând de sus:
- 7 cervicaIe
- 12 dorsale
- 5 lombare
- 5 sacrale, sudate, care formează un triunghi spre partea inferioară
- 4 care formează coccisul, sudate și atrofiate
Coloana vertebrală, asemenea unui stâlp, reprezintă sprijinul protecția situația din viața mea. Este stâlpul meu fizic și intern. Fără ea m-aș prăbuși.
Coloana vertebrală simbolizează, de asemenea, energia mea fundamentală și spirituală. Reprezintă flexibilitatea și rezistența mea la diferite evenimente din viață. Îmi conferă libertatea de a mă mișc, de a mă întoarce într-un mod flexibil spre direcțiile dorite.
Deviațiile coloanei (scolioza, lordoza, etc.) sunt legate de partea profundă a întregului sistem energetic. În timpul unui blocaj apar dureri fizice. Există sentimente de neputință, o greutate prea mare de purtat, o nevoie afectivă sau emoțională nesatisfăcută etc. care mă fac să mă simt atacat în integritatea mea și în rezistența mea. Este ca și cum aș primi lovituri din spate. Am impresia că eu sunt stâlpul familiei, la serviciu și în orice situație sau grup în care sunt implicat. Ce se va întâmplă cu ceilalți dacă eu nu sunt acolo? Se va prăbuși totul? Coloana vertebrală este legată de toate celelalte aspecte ale ființei mele prin schelet, de-a lungul sistemului nervos central și prin sistemul sangvin central.
Fiecare gând, sentiment, situație, răspuns și impresie sunt “gravate” în coloana vertebrală, la fel ca și în părțile corpului afectate. În acest caz, observ care este partea afectată și identific cauza blocajului. Oricare ar fi situația, accept să rămân deschis față de cauza inițială și integrarea va fi mai armonioasă. Voi reclădi noua persoană care vreau să devin.
258. Coloana vertebrală (în general)
0 deviație a coloanei vertebrale simbolizează mai ales o rezistență în a trăi viața din plin. Am impresia că, în timpul copilăriei, nu m-am bucurat de sprijinul părinților, de o structură formatoare. Am fost zdruncinat în convingerile mele profunde. La vârsta adultă, felul în care mă susțin în viață, dificultatea mea de a lăsa viața să mă susțină și de a renunța la vechile idei se manifestă printr-o deviație a coloanei vertebrale, care se curbează spre o parte, spre față sau spre spate.
Accept să îmi iau viața în mâini și ”să mă țin drept” în fața vieții, cu încredere și cu determinare.
260. Coloana vertebrală - CIFOZA
Cifoza este o deviație a coloanei vertebrale curbate anormal spre spate, de obicei la nivelul omoplaților. În afara unei posturi incorecte, cifoza copiilor și a adolescenților este datorată, de multe ori, unei boli dc creștere, boala Scheuermann. Dacă sufăr de această boala voi remarca faptul că corpul meu se adună în față ca și cum ar vrea să revină la poziția de fetus. Oare de cine sau de ce anume vreau să mă protejez? Vreau să mă apropii de mama, deoarece nu mă înțelege sau mă reneagă? Mă simt foarte mic, simt că nu mă ridic la înălțimea familiei mele sau a sarcinilor pe care aș vrea să le îndeplinesc.
Vreau să păstrez totul pentru mine, din frica de lipsă. Îmi îndoi spinarea deoarece sunt timid și, ca semn de nerecunoaștere a ceea ce sunt, sau pentru că sunt tot timpul în alertă, mă simt inferior, incapabil să îmi iau locul care mi se cuvine și să trăiesc cu bucurie.
Accept să mă simt în siguranță chiar și în prezența altor persoane: sunt în stare să îmi ocup locul, să îmi definesc limitele și să trec de provocările pe care viața mi le propune. Îmi păstrez spatele drept și mă recunosc ca fiind unic și divin. Învăț astfel să mă iubesc mai mult și sunt mândru de realizările mele. Învăț să îi mulțumesc acestei părți divine prezentă în adâncul inimii mele, pentru curajul pe care îl am, deoarece știu că am dețin toate răspunsurile atunci când sunt conectat cu sufletul meu.
262. Coloana vertebrală - LORDOZA
Lordoza este curbarea fiziologică a coloanei vertebrale anterioară cu o convexitate.
În acest caz am o dificultate în a sta în picioare deoarece îmi este rușine de ceea ce sunt, nu mă iubesc. De multe ori trăiesc o situație de supunere față de tatăl meu sau față de cineva care reprezintă o autoritate pentru mine, deoarece mă subestimez în fața acelei persoane, mă simt inferior, nu mă simt demn de a fi copilul lui. Mă simt zdrobit de ceilalți, am foarte puțină încredere în mine și sunt incapabil să îmi exprim ideile și opiniile. Vreau să fiu liber. Îmi îndoi spatele împotriva voinței mele, am impresia că sunt moale și incapabil să mișc lucrurile înainte. Lucrurile nu avansează destul de repede și rezultatele întârzie să apară
Am tendința să mă devalorizez. Mă simt împărțit între a fi active și a avea încredere sau a nu asculta ceea ce vor ceilalți să îmi spună. Mă simt în siguranță când mă agăț de vechile mele idei. Nu îndrăznesc să schimb ordinea stabilită a lucrurilor pentru a nu deranja. Fierb în interiorul meu și furia mă roade pe dinăuntru. Refuz ajutorul celorlalți. Astfel îmi este mai greu să îmi ating obiectivele și am tendința de a trăi mai multe eșecuri.
Trebuie să învăț să mă iubesc. Accept să îmi ocup locul cuvenit deoarece fiecare dintre noi are un rol de jucat în univers. Învăț să îmi exprim ideile și părerile liber și mă simt mai bine cu mine însumi. Fiecare lucru soseşte la momentul potrivit. Îndrăznesc să stau drept, în picioare și am încredere în mine. Mâ simt în sigurantă deoarece vocea mea interioară îmi spune ce să fac pentru a-mi fi bine.
263. Coloana vertebrală - SCOLIOZA
Scolioza este o deviație laterală a coloanei vertebrale. Atunci când sunt atent la ea, am impresia că port pe umeri o sarcină foarte grea. Și pentru că este o sarcină pe care nu o pot îndeplini, trăiesc neputință și disperare. Responsabilitățile mele mă sperie și sunt indecis cu privire la directia în care să merg. Energia se blochează și scolioza este manifestarea fizică a acestui lucru. Poate apărea din adolescență: când îmi caut încă o identitate, sunt prea mare pentru a mai fi copil și prea tănăr pentru a fi adult, iar viața și responsabilitățile ei mi se par uriașe. Refuz acest corp, această viață, refuz să cresc…
Am tendința să mă compar cu frații și surorile mele (mai ales dacă am un geamăn sau o geamănă), cu verii și verișoarele mele. Deoarece am impresia că sunt mai buni decât mine, mă devalorizez și acest lucru se exprimă prin scolioză. Mă compar negativ cu ceilalți și această atitudine să afectează mult. Îmi este teamă de a fi judecat. Mă simt tot timpul forțat să fac ceva. Am impresia că trebuie să fiu stâlpul familiei, să fiu onoarea ei, mândria ei. Totuși, pentru coloana mea, care reprezintă catargul unei nave, este prea mult. Mă aplec spre dreapta sau spre stânga pentru a mă compara cu alții. Pot să mă îndepărtez de ceilalți pentru a mă proteja și a evita loviturile.
Cu toate acestea, în sinea mea am nevoie să mă apropii de ceilalți, dar nu îndrăznesc să fac primii pași. Pot să mă simt pierdut, deoarece am nevoie de puncte de referință, de repere, pentru a mă defini ca individ. Acestea sunt de obicei personificate de către tatăl meu, mama mea sau de către oameni care au o influență mai mare asupra mea (un profesor, o bonă etc.) Dacă aceste referințe nu îmi convin sau sunt dezamăgit de ele, coloana mea vertebrală (care nu se simte susținută) se va curba. Nu vreau să mă sprijin pe mine însumi, mă simt foarte fragil. Coloana mea se afundă ca și lumea mea interioară. Trăiesc în funcție de ceilalți. Prefer să mă șterg, să evit în loc să îmi asum riscul de a mă afirma.
Scolioza este legată de dorința de a fugi de o situație sau de cineva.
Accept să trăiesc în prezent, adică în fiecare zi. Conștientizez faptul că viața îmi oferă multe de învățat și trăiesc în armonie cu mediul meu. Îmi regăsesc bucuria și, în fiecare zi, îmi dau seama că am puterea și capacitatea de a înfrunta fiecare provocare! Devin parte integrantă din propria mea viață. Încetez să mă mai compar cu ceilalți deoarece fiecare dintre noi suntem diferiți și unici.
542. Hernia de disc
Un disc intervertebral este o structură rotundă și plată, situate între fiecare pereche de vertebre ale coloanei vertebrale, al cărei miez este asemănător cu o gelatină, care are rol de a amortiza, de a absorbi șocurile. În hernia de disc (sau disc deplasat) presiunea vertebrelor provoacă ieșirea acelui miez în spate, în canalul rahidian, reducând astfel efectul de amortizare și comprimă într-un mod dureros rădăcinile nervoase de la acel nivel.
Într-o astfel de situație, pe lângă semnificația generală a herniei, există și o relaxare a lichidelor, care implică, pe plan metafizc, emoțiile. Există și durerea de la nervi, care implică energia menatală și culpabilitatea. Toate acestea indică un conflict puternic, care afectează toate aspectele ființei mele. În situația în care apare hernia de disc, există sigur un conflict legat de o presiune. Poate fi vorba despre presiunea de la nivelul responsabilităților mele familiale, financiare, profesionale etc. Este ca și cum aș exercita o presiune asupra mea depășindu-mi limitele, mă consider altcineva deoarece vreau să merg prea repede. Presiunea poate veni de la mine, de la ceilalți sau din altă parte. Iau responsabilitățile celorlalți în spatele meu.
Am impresia că sunt singur în viață, îmi lipsește afecțiunea, nu mă simt sprijinit și ezit să mărturisesc acest lucru celorlalți și mai ales, mie însumi. Am sentimental de a fi prizonier și indecis. Nu mă simt la înălțime, nu am încredere în mine. Am tendința de a trăi pentru ceilalți. Nu îmi permit să fac nicio greșeală. Mă prăbușesc sub greutatea responsabilităților. În loc să mă comport cu blândețe față de mine, sunt foarte rigid. Îmi trăiesc viața ca un automat în loc să îmi las inima mea de copil să se bucure și să fie spontană. Deoarece totul este mecanic, foarte rațional, fără emoții, acest lucru determină dificultăți în relațiile mele interpersonale. Emoțiile mele sunt strivite în corpul meu și mă obligă să fiu foarte rigid.
Mă revolt față de o situație, pe care o consider fără ieșire. Este important să găsesc semnificația pentru partea afectată a coloaneei vertebrale, pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în mine. Învaț să fiu mai “suplu” față de mine și mă simt susținut de viață.
Mă eliberez de toate culpabilitățile și de toată presiunea. Mă iubesc așa cum sunt. Fac tot ce pot mai bine și las restul în grijă lui Dumnezeu.
Învăț să am încredere și accept faptul că mă pot susține eu însumi. Îi las fiecăruia responsabilitatea lui, astfel voi fi liber să-mi traiesc viața conform propriilor mele valori existențiale. Nu mai trebuie să fiu “pe linia frontului”.
Pot fi doar spectator. Conștientizez faptul că de fiecare dată când am căutat un răspuns sau un sprijin am găsit confirmarea a ceea ce știam sau simțeam deja.
Accept să îmi ascult vocea interioară, care este întotdeauna aici pentru a mă ajuta și îndruma.
Învăț să am încredere în mine și descopăr toată forța care se află în mine și fericirea mă va face să stau în picioare, liber și plin de încredere.
